Introducere in terminologia bioptica

Bioptical Art - Liviu Iliescu

AMESTEC PSIHOFIZIC AL CULORILOR Raspunsul psihic la proiectarea de culori diferite pe cele doua retine, cunoscut sub denumirea de "fuziune colorata". Raspunsul este fluctuant, percepandu-se cand o culoare, cand alta, dar in cazul in care in campurile colorate se inscrie cate o baliza de aceeasi culoare (cate o linie, sau cate o pata de aceeasi culoare, dar diferita de culorile celor doua campuri), raspunsul psihic este constant, rezultand o culoare diferita, ce pare ca se desprinde de suport, cu nuante sidefii aburinde. Balizarea (sau un contur- cloisonne) a rezultat din experimentele pe care le-am efectuat în dezvoltarile bioptice.

ANTANTA RETINELOR Sinteza psihofizica a unor elemente din compozitii bioptice (pictura sau sculptura), elemente care difera ca linii sau culoare in limite restranse si care, desi pe retine sunt proiectate cu diferente (disparitati retiniene), totusi sunt percepute unitar fie sub forma de efecte stereoscopice fie ca fuziune cromatica, antispatiu, hiperspatiu etc.

ANTISPATIU PLASTIC Modalitati pseudoscopice (exemplu: inversarea stereoparelor la privirea prin stereoscop), prin care se introduc disparitati retiniene acceptate de vederea binoculara, datorita carora se creeaza perceptii de spatii care contrazic pe cel din perceptia curenta (din spatiul inconjurator), cum ar fi inversarea perspectivei cromatice cu asocierea unor linii de fuga contradictorii. Exemplu: suita de triunghiuri asemenea, care se maresc spre orizont, colorate, incepand cu nuante albastre si trecand prin verde catre rosu spre orizont (inversarea perspectivei cromatice de zi). Spre deosebire de reprezentarile din pictura conventionala, in pictura bioptica triunghiurile se percep ca fiind efectiv plasate in spatiu (într-un spatiu neconform), cu profunzimi aparente mari. Aceastã perceptie se bazeaza numai pe un raspuns psihofizic, ca urmare a unor stimuli neconventionali diferiti de cei din pictura conventionala pentru reprezentarea unor obiecte cunoscute asezate in perspectiva naturalista.

ARMONIE SPATIALA Formatie de elemente, în compozitii bioptice, dispuse cu disparitati gradate de la stanga la dreapta, astfel incat sa se provoace efecte bioptice acceptate de vederea binoculara bioptica (cu un ochi prin cuplul de oglinzi), fara sa apara dedublãri de contururi (imagini duble). La privirea normalã în spaþiul inconjurãtor, pe langa obiectul observat, în fata si in spatele lui, in lateral, apar dedublari in permanenta, imagini secundare (proiectate pe retina in jurul petei galbene), care sunt inhibate. In cazul compozitiilor bioptice, perceptia este mai selectiva si uneori imaginile duble deranjeaza.

ARTA BIOPTICA Denumire proprie pentru un domeniu nou in arte, ce a rezultat din multiple experimente in care s-au studiat, in legatura cu vederea bioculara, stimuli adresati fiecarui ochi in parte, din compozitii anume concepute, astfel incat sa se obtina efecte plastice la privirea normala si apoi cu ambii ochi, avand plasat un cuplu de oglinzi in dreptul unuia dintre ei.

ATMOSFERA EDUCATIONALA AD-HOC Mijloacele prin care se educa, se apropie subiectii receptori de sensurile si modalitatile unui curent artistic.

BISPATIU PLASTIC Ansamblul de stimuli (linii si pete de culoare), astfel concepute pentru fiecare ochi in parte, ca la privirea bioptica sa se perceapa succesiv o serie sau alta de forme reprezentand un sistem de doua spatii care coexista. De exemplu, simplificand, se pot percepe o serie de triunghiuri si apoi o serie de patrate, alternativ, succesiuni ce decurg din "rivalitatea retiniana" (experimente sub forma de teste efectuate de Hermann von Helmholtz).

CICLU PSIHIC Stari psihice care decurg din privirea compozitiilor bioptice succesiv: cu ochii liberi, apoi cu un cuplu de oglinzi in dreptul unuia din ochi si cu celalalt liber si apoi iar cu ochii liberi. Succesiunile pot avea loc la interval de cateva minute, pana la zeci de minute.

DEZVOLTARI METAFORICE Enunturi si elaborari care se produc ca urmare a unor noi sedimentari din investigatii psihofizice prin desprinderi de planul metaforic, largindu-i orizonturile.

Arta bioptica se prezinta prin enunturile sale ca o dezvoltare metaforica.

DOMENIU AXIOMATIC Domeniu care cuprinde axiomele, cum si enunturile cu privire la descoperiri reproductibile (psihologie, fenomene fizice, fenomene chimice, sociologie etc.).

DOMENIU PREAXIOMATIC Domeniu care cuprinde enunturi relative la gandire, afectivitate, existenta, metafizica, transcendenta, etc., cu valabilitate relativ incerta, enunturi care reprezinta succesiuni organizate.

DINAMICA PROFUNZIMII SPATIULUI Efectele stereoscopice prin care elementele din compozitie, in arta bioptica, sunt percepute ca fiind plasate într-un spatiu care creste in profunzime, pe masura acomodarii vizuale intr-un interval de timp care poate sa ajunga la cateva minute. Se pot concepe elemente care sa conduca la acomodari cu succesiune in timp, artistul dispunand, in acest fel, în comunicarea ce si-o propune, si de o componenta "regizorala".

DISONANTA SPATIALA Perceperea imaginilor duble, datorita formarii lor pe cele doua retine ale unui subiect in jurul petei galbene pentru obiecte dispuse in profunzimi diferite. La privirea normala, aceste dedublari sunt inhibate, insa in arta bioptica, in general, este necesar sa fie evitate si folosite numai cand ofera efecte artistice.

DISPOZITIV BIOPTIC Periscop de dimensiuni mici, compus din doua oglinzi care se aseaza in dreptul unuia din ochi.

EFECTE HIPERREALISTE Efecte prin care se accentueaza realismul reprezentarilor prin plasarea spatiala (stereoscopica) a reflexiilor, stralucirilor si umbrelor in vecinatatea formelor si in redarea unor structuri de corpuri transparente. In pictura conventionala aceste efecte sunt redate prin mijloace de perspectiva în legatura, în general, cu forme cunoscute (vaze si pahare din sticla, obiecte din metal lustruit s.a.). Deoarece in realitate reflexiile si refractiile produc imagini spatiale, desprinse de suprafetele care le produc, modalitatile bioptice permit atat plasarea lor in profunzime, cat si amplificarea artistica a acestor efecte (precizam ca hiperrealismul este o  miscarea artisticã care isi propune sa nu intervina in modificarea realitatii; in pictura artistul isi "alege" un fragment din realitate, pe care il reda "fotografic", cu amanunte surprinzatoare; evident ca acest tel nu poate fi atins numai folosind perspectiva, fara a tine seama de raporturile spatiale care sa fie percepute efectiv, ca atare).

ENTROPIE PLASTICA Starea de incertitudine, de nedefinire, în intentia de a comunica printr-o compozitie un continut afectiv. Stare globala, care cuprinde: pe artistul care nu poate exprima cu satisfactie ceea ce simte; lucrarea artistica ce nu exprima intentia artistului; subiectul receptor caruia nu i s-a transmis mesajul emotional sau care nu are structura psihica formata pentru a-l receptiona. Pentru subiectul receptor, incertitudinea din informaticã îsi schimba continutul din "nu stiu ce este ceea ce vad", in "ceea ce vad nu ma face sa simt ceva deosebit".

FUZIUNE COLORATA Notiune folositã în fiziologia vederii (Hermann von Helmholtz); raspunsul perceptiv cand printr-un ochi parvine o culoare si prin celalalt alta culoare.

GRADIENT VIZUAL Perceperea vizuala cu claritate in descresterea din centrul vederii clare catre marginile campului de vedere, în legatura cu compozitii plastice (bioptice), privite în unghi mare.

HIATUS PLASTIC Suprafete sau spatii (ce se propun ca o modalitate in artele vizuale), lipsite de elemente de compozitie, care se interpun intre elementele din centrul compozitiei si elemente de la margini, astfel incat la concentrarea atentiei catre centru sa se poatã doza influenta marginilor ce se percep neclar.

HIPERSPATIU PLASTIC Reprezentare spatiala prin extrapolarea spatiului psihic, acesta din urma formandu-se, dupã cum se stie, prin mecanisme perceptuale in contact cu spatiul inconjurator. Prin extrapolare inteleg elaborarea unui spatiu oferit perceptiei, folosind mijloace bioptice, ce apar ca un spatiu in care se instaleazã noi relatii între elementele compozitiei sau in care se transforma elementele din componenta unui obiect prin contraziceri ale "datului" instalat logic. Exemplu: o roata de car apare ca atare la privirea normala, la privirea bioptica (cu un ochi liber si celalalt prin cuplul de oglinzi) se poate percepe obada, spitele între ele si butucul cu distante in profunzime relativ mari, transferandu-le intr-un alt spatiu, cu alte relatii intre componente fata de reprezentarea fireasca.

IMAGINEA METAVIRTUALA Este rezultanta perceptiva a stimulilor diferentiati, pentru cei doi ochi, introdusi in compozitii de arta plastica. Raspunsul psihofizic la observarea compozitiilor bioptice cand disparitatile retiniene (diferente dintre imaginile formate pe retina ochiului stang si respectiv pe retina ochiului drept) sunt diferite decat cele care se obtin la observarea in lumea inconjuratoare.

IMPRESII REZIDUALE Impresiile care persista dupa observarea bioptica, atunci cand se priveste cu ochii liberi, deci la sfarsitul ciclului psihic, cand compozitia se priveste cu "alti ochi". Impresiile persistã mult timp.

PLAN METAFORIC Dezvoltari de enunturi si elaborari de compozitii în domeniul preaxiomatic prin preluarea si recombinarea unor enunturi cunoscute, acestea din urma fiind exprimate anterior pe baza sedimentarilor din investigatii psihofizice. Creatiile pe planul metaforic, desi au contributii importante în cultura, tind catre tautologii si saturatii.

REDUNDANTA PLASTICA Modalitati în compozitie, prin care  se reduce starea entropica (stare de nestimulare afectiva) între artist si subiectul receptor.

RIVALITATE RETINIANA Raspunsul psihofizic pentru imagini diferite (culori si forme diferite), care parvin separat si diferit prin cele doua retine (Hermann von Helmholtz).

SPATIUL SI TIMPUL IN ARTA BIOPTICA Definitiile acestor categorii, în domeniul fizicii, se refera la relatii din spatiul inconjurator, plecand din fata ochilor (Werner Heisenberg).

In arta bioptica se ofera posibilitatea perceperii transformarii spatiului într-un timp corespunzator acomodarii (convergenta în relatie cu acomodarea ochilor) la privirea elementelor din compozitii anume elaborate. Spatiul si timpul sunt generate de stimuli statici, instalati pe o supratata care prin mecanisme psihice intervine in "ciclul psihic". Dupa privirea prin dispozitivul bioptic si revenire la privirea normala, impresiile nu sunt total reversibile, subiectii privind cu "alti ochi" compozitia.

STARE ALEATORIE Starea de incertitudine în gandire, în afectivitate si in elaborari incipiente (exemplu in artele vizuale), orientate catre o idee sau o tema inainte de trecere la enunturi organizate (inainte de trecere in preaxiomatic).