Psihodrom

Bioptical Art - Liviu Iliescu

Nume care mi-a apãrut cã se impune pentru un complex monumental de unde sã decoleze intentiile umane pe cãi senzoriale de a contacta universul exterior, complex monumental în care sã se amenajeze spatii pentru sensibilizãri afective prin comunicãri interumane intermediate de procedee bioptice.

PSIHODROMUL are în componenta sa:

a) Forme statuare functionale de captare, amplificare si redare a stimulilor veniti din universul exterior, pe care le vom numi PSIHO-A.

b) Ansamblu de spatii amenajate în structura complexului monumental în care se vor instala mijloace destinate redãrii bioptice pentru comunicãri interumane, pe cãi senzoriale, pe care îl vom numi PSIHO-B.

PSIHO – A

Ideea realizãrii unui complex monumental functional pentru captarea, amplificarea si redarea stimulilor veniti din universul înconjurãtor a plecat de la enigmatica schitã a sculptorului Brâncusi, pe care el a intitulat-o "Relativement tel que moi", sau altfel spus: Sinea31) mea oarecum (Fig. 35).Triunghiul superior culege de sus efluvii eterice pe  care, apoi, prin cercuri, le concentreazã în punctul central, simbolizând eul.

În propunerile care urmeazã am pornit de la ideea creãrii de stimuli multisenzoriali terestri si cosmici, care sã fie concentrati în acest loc unic în felul sãu-loc de contactare a universului.

În nopti senine, privitorul dintr-un foisor, având cerul înstelat deasupra si stelele reflectate în spiralã de proeminentele unui amfiteatru, precum si nucleul luminos al unei mese centrale de dedesubt, se va simþi izolat în univers, ca si cum ar fi în apropierea unei galaxii. Desigur, creatia neîngrãditã a condus la culmi artistice, dar si crâmpeiele din canoanele universului, scoase în evidentã de reprezentãri unice, radiind stimuli pentru declansãri interioare, unii încremeniti în forme (amfiteatru, coloane), altii modulati în timp (efecte optice, sonore), conduc la apogee care contribuie puternic, hotãrâtor, la extinderea sferei spirituale…

Astfel, într-un ansamblu monumental de contact/impact cu universul exterior (Fig.36, Psihodrom, Fig.37), am prevãzut: o masã (1) din material dur (poate opalescent), slefuitã concav (cu concavitate calculatã), pentru reflectarea corpurilor ceresti; un amfiteatru (2), cu un numãr de trepte dispuse circular sau elipsoidal (în care sunt plantate elemente cu muchii albe si suprafete închise la culoare); o suprafatã înclinatã de formã triunghiularã (3) etc., iar mai departe înspre sud-vest, o zonã împãduritã; un arc (4) cu un foisor (5) înãltat deasupra ansamblului arhitectural pentru privit efectele ce decurg din elementele descrise…

Pe coronamentul amfiteatrului se pot instala (evident în mãsura în care ele convin arhitectonic) coloane sau cel putin proeminente cu elemente reflectorizante.

Sistemele optice reflectorizante, presãrate în tot amfiteatrul si asezate în formã de spiralã, vor reflecta simultan, la anumite momente calculate, un anumit astru, astfel încât putem spune cã observatorii vor avea viziunea unei galaxii asezate pe pãmânt.

Arcul (4) este prevãzut cu grupuri de prisme (6) care proiecteazã în locuri anume din complexul monumental imagini colorate "pictate chiar de soare". Tot în corpul arcului sunt amplasate fluiere de orgã (7) pentru muzici eoliene, ale cãror sunete pot fi modulate aleatoriu de clapete actionate tot de vânt, muzici amplificate de o oglindã sonorã concav-elipsoidalã (8), în timp ce o altã asemenea oglindã sonorã paraboidalã (9) este menitã sã aducã spre ascultare "murmurul lumii". Alte piese optice robuste, calculate anume si montate în foisorul arcului, prilejuiesc observatorului "efecte de plutire", atunci când se privesc cu acestea unele elemente mozaicale sau sculpturale (10) dispuse pe forma triunghiularã.

În afara paratrãznetelor de protectie (11) se instaleazã în plus si altele care oferã spectacolul descãrcãrilor electrice luminiscente de tip corona observabile pe timp de furtunã, mai ales noaptea si uneori chiar trãznete..

Proiectul necesitã formarea unui colectiv mai larg de ingineri, arhitecti, artisti plastici, astronomi etc.32)

PSIHO – B

În spatii amenajate în structura complexului monumental sunt expuse compozitii bioptice, picturi si sculpturi cu efecte si modalitãti de elaborare descrise în documentatiile anexã.

În principal, am considerat cã reprezentãrile, compozitiile abstracte, asa cum sunt cunoscute în prezent, sunt comunicate în foarte micã mãsurã, de la artist la subiectul receptor, iar prin modalitãtile bioptice se pot declansa posibilitãti latente de receptie cu care omul este înzestrat. Aceste comunicãri interumane creeazã un limbaj pe trasee de afectivitate, mãrind substantial, prin rezonantã socialã, sfera universului psihic.

PSIHO-A si PSIHO-B formeazã ceea ce am numit PSIHODROM, care poate fi un ansamblu complex, un loc de contemplare, de meditatie, de apropiere de divinitate atât prin amplificarea raportului Univers-Om, cât si prin trezirea cãilor de afectivitate existente în noi în stare latentã, cãi care pot fi stimulate prin mijloace bioptice. Oricare ar fi religia prin care omul recunoaste în lumea înconjurãtoare cât si în el divinitatea, oricare ar fi forma supremã cãreia i se închinã si locul lui de rugãciune, templu, catedralã sau moschee, locuri care rãmân sfinte pentru el, poate veni aici, în acest nou complex monumental, într-un fel de pelerinaj, sã mediteze asupra minunii existentei sale.

Contemplarea universului exterior si trezirea sensibilitãtilor latente nu impieteazã asupra sentimentelor si locurilor de închinare ale fiecãrei credinte în parte, care rãmân eterne.

Psihodromul ar putea fi un obiect de cult comun, cu atribute si semnificatii diferite ce decurg din interpretarea revelatiilor fiecãrei religii. În acest sens, psihodromul ar putea fi un templu universal pentru mileniul trei33)

Dar, pentru lumea atee sau pentru aceia care resping orice legãturã între psihodrom si locurile lor de rugãciune, acest ansamblu poate avea caracterul unei replici intelectualizate la Disneyland, cu o serie de avantaje practice:

– Tratamente antistress;

– Cresterea acuitãtii în perceptiile vizuale;

– Cresterea sensibilitãtii la elaborãri artistice, arte plastice, arhitecturã etc.;

– Perfectionãri în instruirea militarã si altele.


31 Liviu Câmpeanu, atât prin interpretarea unor opere ale lui Brâncusi, cât mai ales prin explicitarea desenului abstract numit de marele sculptor Relativement, tel que moi- C. Brâncuşi, dar si prin publicarea în cartea sa, Icoana Sinelui (sub tipar), cu contributii ale unor persoane avizate, pledează pentru transpunerea în monumente a celebrei schite. În sustinerea acestei actiuni, între altele, el scrie: "Dat fiind atâta timp pierdut, nu socotim că e nedreaptă mustrarea ce ne-o facem de a nu ne fi oprit cu mai multă luare aminte asupra unei clipe încărcate de tensiune creatoare, scânteiere a mintii lui Brâncusi semnalată la o răscruce de drumuri, în vederea durării operei celei mai apropiate sufletului său, rostuită în vecinătatea suratelor ei mai fericite de soartă".
32 Pentru proiectarea ansamblului monumental se va începe cu realizarea unei machete functionale, la scară relativ mică, după care se va continua cu construirea unei statii pilot pentru experimentarea componentelor de captare si amplificare a stimulilor din natură.
33 Frithjof Schuon, Despre unitatea transcedentală a religiilor, Ed. Humanitas, 1997. Un corolar al expunerilor din această carte ar putea fi ansamblul plurifunctional sinestezic, pe care l-am numit "Psihodrom". Căutările pe căi afective în universul exterior si în cel interior, ne-ar apropia încă de împăcarea cu nefiinta noastră.